Surah As-Saaffat ( Those Ranges in Ranks )

Română

Surah As-Saaffat ( Those Ranges in Ranks ) - Aya count 182

وَٱلصَّٰٓفَّٰتِ صَفًّۭا ﴿١﴾

Pe cei aşezaţi pe rânduri,

فَٱلزَّٰجِرَٰتِ زَجْرًۭا ﴿٢﴾

ce se leapădă cu tărie,

فَٱلتَّٰلِيَٰتِ ذِكْرًا ﴿٣﴾

ce recită întru amintire!

إِنَّ إِلَٰهَكُمْ لَوَٰحِدٌۭ ﴿٤﴾

Dumnezeul vostru este Unul:

رَّبُّ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلْأَرْضِ وَمَا بَيْنَهُمَا وَرَبُّ ٱلْمَشَٰرِقِ ﴿٥﴾

El este Domnul cerurilor, al pământului şi a ceea ce se află între ele. El este Domnul Răsăriturilor!

إِنَّا زَيَّنَّا ٱلسَّمَآءَ ٱلدُّنْيَا بِزِينَةٍ ٱلْكَوَاكِبِ ﴿٦﴾

Noi am împodobit cerul cel mai de jos cu stele

وَحِفْظًۭا مِّن كُلِّ شَيْطَٰنٍۢ مَّارِدٍۢ ﴿٧﴾

ca pază împotriva oricărui diavol răzvrătit.

لَّا يَسَّمَّعُونَ إِلَى ٱلْمَلَإِ ٱلْأَعْلَىٰ وَيُقْذَفُونَ مِن كُلِّ جَانِبٍۢ ﴿٨﴾

Ei nu le pot asculta pe căpeteniile preaînalte, căci sunt loviţi din toate părţile.

دُحُورًۭا ۖ وَلَهُمْ عَذَابٌۭ وَاصِبٌ ﴿٩﴾

Ei sunt alungaţi şi vor avea parte de o necurmată osândă,

إِلَّا مَنْ خَطِفَ ٱلْخَطْفَةَ فَأَتْبَعَهُۥ شِهَابٌۭ ثَاقِبٌۭ ﴿١٠﴾

iar pe cel care a apucat ceva, o flacără sfredelitoare îl urmăreşte.

فَٱسْتَفْتِهِمْ أَهُمْ أَشَدُّ خَلْقًا أَم مَّنْ خَلَقْنَآ ۚ إِنَّا خَلَقْنَٰهُم مِّن طِينٍۢ لَّازِبٍۭ ﴿١١﴾

Întreabă-i: “Sunt ei mai tari la făptură decât alţii pe care Noi i-am creat?” Noi i-am creat din lut cleios!

بَلْ عَجِبْتَ وَيَسْخَرُونَ ﴿١٢﴾

Tu te miri, iar ei îşi bat joc.

وَإِذَا ذُكِّرُواْ لَا يَذْكُرُونَ ﴿١٣﴾

Când le aminteşti, ei nu-şi amintesc.

وَإِذَا رَأَوْاْ ءَايَةًۭ يَسْتَسْخِرُونَ ﴿١٤﴾

Când văd un semn, caută să-şi bată joc

وَقَالُوٓاْ إِنْ هَٰذَآ إِلَّا سِحْرٌۭ مُّبِينٌ ﴿١٥﴾

şi spun: “Aceasta nu este decât o vrajă vădită.

أَءِذَا مِتْنَا وَكُنَّا تُرَابًۭا وَعِظَٰمًا أَءِنَّا لَمَبْعُوثُونَ ﴿١٦﴾

Când vom muri şi vom fi ţărână şi oase, vom mai fi sculaţi noi

أَوَءَابَآؤُنَا ٱلْأَوَّلُونَ ﴿١٧﴾

ori strămoşii noştri dintâi?”

قُلْ نَعَمْ وَأَنتُمْ دَٰخِرُونَ ﴿١٨﴾

Spune: “Da, şi veţi fi umiliţi!”

فَإِنَّمَا هِىَ زَجْرَةٌۭ وَٰحِدَةٌۭ فَإِذَا هُمْ يَنظُرُونَ ﴿١٩﴾

Un sigur ţipăt şi vor vedea atunci!

وَقَالُواْ يَٰوَيْلَنَا هَٰذَا يَوْمُ ٱلدِّينِ ﴿٢٠﴾

Vor spune: “Vai nouă! Aceasta este Ziua Judecăţii!”

هَٰذَا يَوْمُ ٱلْفَصْلِ ٱلَّذِى كُنتُم بِهِۦ تُكَذِّبُونَ ﴿٢١﴾

Aceasta este Ziua Cumpenei pe care voi aţi socotit-o minciună!

۞ ٱحْشُرُواْ ٱلَّذِينَ ظَلَمُواْ وَأَزْوَٰجَهُمْ وَمَا كَانُواْ يَعْبُدُونَ ﴿٢٢﴾

Adunaţi-i pe cei nedrepţi, cu soţiile lor, precum şi cu cei cărora li se închinau,

مِن دُونِ ٱللَّهِ فَٱهْدُوهُمْ إِلَىٰ صِرَٰطِ ٱلْجَحِيمِ ﴿٢٣﴾

în locul lui Dumnezeu, apoi călăuziţi-i pe drumul Iadului.

وَقِفُوهُمْ ۖ إِنَّهُم مَّسْـُٔولُونَ ﴿٢٤﴾

Opriţi-i! Vor fi întrebaţi:

مَا لَكُمْ لَا تَنَاصَرُونَ ﴿٢٥﴾

“De ce nu vă ajutaţi unii pe alţii?”

بَلْ هُمُ ٱلْيَوْمَ مُسْتَسْلِمُونَ ﴿٢٦﴾

În Ziua aceea, ei vor căuta însă să se supună.

وَأَقْبَلَ بَعْضُهُمْ عَلَىٰ بَعْضٍۢ يَتَسَآءَلُونَ ﴿٢٧﴾

Se vor întoarce unii către alţii întrebându-se,

قَالُوٓاْ إِنَّكُمْ كُنتُمْ تَأْتُونَنَا عَنِ ٱلْيَمِينِ ﴿٢٨﴾

şi vor spune: “Voi aţi venit la noi cu jurământ!”

قَالُواْ بَل لَّمْ تَكُونُواْ مُؤْمِنِينَ ﴿٢٩﴾

(Diavolii) vor spune: “Nu, voi nu aţi fost credincioşi.

وَمَا كَانَ لَنَا عَلَيْكُم مِّن سُلْطَٰنٍۭ ۖ بَلْ كُنتُمْ قَوْمًۭا طَٰغِينَ ﴿٣٠﴾

Noi nu am avut nici o împuternicire asupra voastră, ci voi aţi fost un popor ticălos.

فَحَقَّ عَلَيْنَا قَوْلُ رَبِّنَآ ۖ إِنَّا لَذَآئِقُونَ ﴿٣١﴾

Spusa Domnului nostru s-a împlinit asupra noastră, şi noi acum gustăm...

فَأَغْوَيْنَٰكُمْ إِنَّا كُنَّا غَٰوِينَ ﴿٣٢﴾

Noi v-am amăgit fiindcă noi înşine eram amăgiţi.”

فَإِنَّهُمْ يَوْمَئِذٍۢ فِى ٱلْعَذَابِ مُشْتَرِكُونَ ﴿٣٣﴾

În Ziua aceea, vor fi părtaşi la osândă.

إِنَّا كَذَٰلِكَ نَفْعَلُ بِٱلْمُجْرِمِينَ ﴿٣٤﴾

Aşa vom face cu toţi nelegiuiţii.

إِنَّهُمْ كَانُوٓاْ إِذَا قِيلَ لَهُمْ لَآ إِلَٰهَ إِلَّا ٱللَّهُ يَسْتَكْبِرُونَ ﴿٣٥﴾

Când li se spunea: “Nu este dumnezeu afară de Dumnezeu”, ei se îngâmfau

وَيَقُولُونَ أَئِنَّا لَتَارِكُوٓاْ ءَالِهَتِنَا لِشَاعِرٍۢ مَّجْنُونٍۭ ﴿٣٦﴾

şi spuneau: “Să ne părăsim dumnezeii noştri pentru un poet îndrăcit?”

بَلْ جَآءَ بِٱلْحَقِّ وَصَدَّقَ ٱلْمُرْسَلِينَ ﴿٣٧﴾

Ba nu! El a venit cu Adevărul şi i-a mărturisit ca drepţi pe cei trimişi înaintea sa.

إِنَّكُمْ لَذَآئِقُواْ ٱلْعَذَابِ ٱلْأَلِيمِ ﴿٣٨﴾

Veţi gusta osânda cea dureroasă,

وَمَا تُجْزَوْنَ إِلَّا مَا كُنتُمْ تَعْمَلُونَ ﴿٣٩﴾

însă nu veţi fi răsplătiţi decât pentru ceea ce aţi făptuit,

إِلَّا عِبَادَ ٱللَّهِ ٱلْمُخْلَصِينَ ﴿٤٠﴾

afară de robii credincioşi lui Dumnezeu

أُوْلَٰٓئِكَ لَهُمْ رِزْقٌۭ مَّعْلُومٌۭ ﴿٤١﴾

care vor avea o înzestrare cunoscută,

فَوَٰكِهُ ۖ وَهُم مُّكْرَمُونَ ﴿٤٢﴾

fructe, şi vor fi cinstiţi

فِى جَنَّٰتِ ٱلنَّعِيمِ ﴿٤٣﴾

în Grădinile Plăcerii,

عَلَىٰ سُرُرٍۢ مُّتَقَٰبِلِينَ ﴿٤٤﴾

pe paturi faţă în faţă.

يُطَافُ عَلَيْهِم بِكَأْسٍۢ مِّن مَّعِينٍۭ ﴿٤٥﴾

Printre ei va umbla un pocal de la izvor

بَيْضَآءَ لَذَّةٍۢ لِّلشَّٰرِبِينَ ﴿٤٦﴾

limpede şi desfătător pentru băutori,

لَا فِيهَا غَوْلٌۭ وَلَا هُمْ عَنْهَا يُنزَفُونَ ﴿٤٧﴾

care nu dă ameţeală şi nici nu se termină.

وَعِندَهُمْ قَٰصِرَٰتُ ٱلطَّرْفِ عِينٌۭ ﴿٤٨﴾

Cele cu ochi mari şi cu priviri neprihănite vor sta lângă ei,

كَأَنَّهُنَّ بَيْضٌۭ مَّكْنُونٌۭ ﴿٤٩﴾

şi vor fi asemenea ouălor ascunse.

فَأَقْبَلَ بَعْضُهُمْ عَلَىٰ بَعْضٍۢ يَتَسَآءَلُونَ ﴿٥٠﴾

Ei se vor întoarce unii spre alţii întrebându-se.

قَالَ قَآئِلٌۭ مِّنْهُمْ إِنِّى كَانَ لِى قَرِينٌۭ ﴿٥١﴾

Unul dintre ei va spune: “Aveam un prieten care spunea:

يَقُولُ أَءِنَّكَ لَمِنَ ٱلْمُصَدِّقِينَ ﴿٥٢﴾

“Oare tu eşti dintre cei care mărturisesc Adevărul?

أَءِذَا مِتْنَا وَكُنَّا تُرَابًۭا وَعِظَٰمًا أَءِنَّا لَمَدِينُونَ ﴿٥٣﴾

Vom mai fi judecaţi după ce vom muri şi vom fi ţărână şi oase?”

قَالَ هَلْ أَنتُم مُّطَّلِعُونَ ﴿٥٤﴾

Unul va spune: “Vedeţi ceva de sus?”

فَٱطَّلَعَ فَرَءَاهُ فِى سَوَآءِ ٱلْجَحِيمِ ﴿٥٥﴾

El va privi de sus şi îl va vedea pe prietenul său în mijlocul Iadului.

قَالَ تَٱللَّهِ إِن كِدتَّ لَتُرْدِينِ ﴿٥٦﴾

El îi va spune: “Pe Dumnezeu! Puţin a lipsit să mă pierzi şi pe mine!

وَلَوْلَا نِعْمَةُ رَبِّى لَكُنتُ مِنَ ٱلْمُحْضَرِينَ ﴿٥٧﴾

Fără harul lui Dumnezeu aş fi fost printre cei puşi la cazne.

أَفَمَا نَحْنُ بِمَيِّتِينَ ﴿٥٨﴾

Nu suntem, aşadar, morţi?

إِلَّا مَوْتَتَنَا ٱلْأُولَىٰ وَمَا نَحْنُ بِمُعَذَّبِينَ ﴿٥٩﴾

Ba da, însă doar de moartea noastră dintâi şi nu vom fi osândiţi!”

إِنَّ هَٰذَا لَهُوَ ٱلْفَوْزُ ٱلْعَظِيمُ ﴿٦٠﴾

Da, acesta este fericirea cea mare!

لِمِثْلِ هَٰذَا فَلْيَعْمَلِ ٱلْعَٰمِلُونَ ﴿٦١﴾

Întru aceasta, să trudească truditorii.

أَذَٰلِكَ خَيْرٌۭ نُّزُلًا أَمْ شَجَرَةُ ٱلزَّقُّومِ ﴿٦٢﴾

Oare acesta nu este o gazdă mai bună decât copacul Zeqqum?

إِنَّا جَعَلْنَٰهَا فِتْنَةًۭ لِّلظَّٰلِمِينَ ﴿٦٣﴾

Noi l-am făcut ca o ispită celor nedrepţi.

إِنَّهَا شَجَرَةٌۭ تَخْرُجُ فِىٓ أَصْلِ ٱلْجَحِيمِ ﴿٦٤﴾

El este un copac ce iese din fundul Iadului,

طَلْعُهَا كَأَنَّهُۥ رُءُوسُ ٱلشَّيَٰطِينِ ﴿٦٥﴾

iar rodul său este asemenea căpăţânilor de diavoli.

فَإِنَّهُمْ لَءَاكِلُونَ مِنْهَا فَمَالِـُٔونَ مِنْهَا ٱلْبُطُونَ ﴿٦٦﴾

Ei vor mânca din el şi îşi vor umple burţile,

ثُمَّ إِنَّ لَهُمْ عَلَيْهَا لَشَوْبًۭا مِّنْ حَمِيمٍۢ ﴿٦٧﴾

apoi după el vor bea un amestec clocotind

ثُمَّ إِنَّ مَرْجِعَهُمْ لَإِلَى ٱلْجَحِيمِ ﴿٦٨﴾

şi se vor întoarce iarăşi în Iad.

إِنَّهُمْ أَلْفَوْاْ ءَابَآءَهُمْ ضَآلِّينَ ﴿٦٩﴾

Ei vor afla acolo pe taţii lor rătăciţi,

فَهُمْ عَلَىٰٓ ءَاثَٰرِهِمْ يُهْرَعُونَ ﴿٧٠﴾

şi se vor grăbi pe urmele lor.

وَلَقَدْ ضَلَّ قَبْلَهُمْ أَكْثَرُ ٱلْأَوَّلِينَ ﴿٧١﴾

Cei mai mulţi dintre cei dintâi au fost, înaintea lor, rătăciţi,

وَلَقَدْ أَرْسَلْنَا فِيهِم مُّنذِرِينَ ﴿٧٢﴾

chiar dacă Noi le-am trimis predicatori.

فَٱنظُرْ كَيْفَ كَانَ عَٰقِبَةُ ٱلْمُنذَرِينَ ﴿٧٣﴾

Vezi cum a fost sfârşitul celor care li s-a predicat,

إِلَّا عِبَادَ ٱللَّهِ ٱلْمُخْلَصِينَ ﴿٧٤﴾

afară de robii credincioşi lui Dumnezeu!

وَلَقَدْ نَادَىٰنَا نُوحٌۭ فَلَنِعْمَ ٱلْمُجِيبُونَ ﴿٧٥﴾

Noe Ne-a chemat! Cât de Buni sunt Cei care răspund!

وَنَجَّيْنَٰهُ وَأَهْلَهُۥ مِنَ ٱلْكَرْبِ ٱلْعَظِيمِ ﴿٧٦﴾

Noi l-am mântuit pe el şi pe ai săi de potopul cel mare.

وَجَعَلْنَا ذُرِّيَّتَهُۥ هُمُ ٱلْبَاقِينَ ﴿٧٧﴾

Noi am făcut seminţia sa să rămână.

وَتَرَكْنَا عَلَيْهِ فِى ٱلْءَاخِرِينَ ﴿٧٨﴾

Şi am lăsat amintirea sa în veac:

سَلَٰمٌ عَلَىٰ نُوحٍۢ فِى ٱلْعَٰلَمِينَ ﴿٧٩﴾

“Pace lui Noe, în toate lumile!”

إِنَّا كَذَٰلِكَ نَجْزِى ٱلْمُحْسِنِينَ ﴿٨٠﴾

Aşa îi răsplătim pe cei făptuitori de bine.

إِنَّهُۥ مِنْ عِبَادِنَا ٱلْمُؤْمِنِينَ ﴿٨١﴾

El este dintre robii Noştri credincioşi.

ثُمَّ أَغْرَقْنَا ٱلْءَاخَرِينَ ﴿٨٢﴾

Apoi i-am înecat pe ceilalţi.

۞ وَإِنَّ مِن شِيعَتِهِۦ لَإِبْرَٰهِيمَ ﴿٨٣﴾

De partea lui a fost şi Abraham.

إِذْ جَآءَ رَبَّهُۥ بِقَلْبٍۢ سَلِيمٍ ﴿٨٤﴾

El a venit la Domnul tău cu toată inima

إِذْ قَالَ لِأَبِيهِ وَقَوْمِهِۦ مَاذَا تَعْبُدُونَ ﴿٨٥﴾

spunând tatălui său şi poporului său: “Cui vă închinaţi voi?

أَئِفْكًا ءَالِهَةًۭ دُونَ ٱللَّهِ تُرِيدُونَ ﴿٨٦﴾

O înşelătorie, dumnezei afară de Dumnezeu, este ceea ce vreţi?

فَمَا ظَنُّكُم بِرَبِّ ٱلْعَٰلَمِينَ ﴿٨٧﴾

Ce vă închipuiţi despre Domnul lumilor?”

فَنَظَرَ نَظْرَةًۭ فِى ٱلنُّجُومِ ﴿٨٨﴾

Apoi aruncă o privire spre stele şi spuse:

فَقَالَ إِنِّى سَقِيمٌۭ ﴿٨٩﴾

“Eu sunt bolnav!”

فَتَوَلَّوْاْ عَنْهُ مُدْبِرِينَ ﴿٩٠﴾

Atunci ei îi întoarseră spatele şi plecară

فَرَاغَ إِلَىٰٓ ءَالِهَتِهِمْ فَقَالَ أَلَا تَأْكُلُونَ ﴿٩١﴾

El se repezi, atunci, la dumnezeii lor şi le spuse: “Nu mâncaţi?

مَا لَكُمْ لَا تَنطِقُونَ ﴿٩٢﴾

Ce aveţi de nu vorbiţi?”

فَرَاغَ عَلَيْهِمْ ضَرْبًۢا بِٱلْيَمِينِ ﴿٩٣﴾

El se repezi asupra lor lovindu-i cu dreapta.

فَأَقْبَلُوٓاْ إِلَيْهِ يَزِفُّونَ ﴿٩٤﴾

Oamenii se întoarseră la el alergând.

قَالَ أَتَعْبُدُونَ مَا تَنْحِتُونَ ﴿٩٥﴾

El le spuse: “Vă închinaţi la ceea ce aţi cioplit,

وَٱللَّهُ خَلَقَكُمْ وَمَا تَعْمَلُونَ ﴿٩٦﴾

iar Dumnezeu v-a creat pe voi şi ceea ce faceţi?”

قَالُواْ ٱبْنُواْ لَهُۥ بُنْيَٰنًۭا فَأَلْقُوهُ فِى ٱلْجَحِيمِ ﴿٩٧﴾

Ei spuseră: “Zidiţi-i o zidire şi aruncaţi-l în Iad!”

فَأَرَادُواْ بِهِۦ كَيْدًۭا فَجَعَلْنَٰهُمُ ٱلْأَسْفَلِينَ ﴿٩٨﴾

Ei au vrut să viclenească asupra lui, însă Noi i-am înjosit.

وَقَالَ إِنِّى ذَاهِبٌ إِلَىٰ رَبِّى سَيَهْدِينِ ﴿٩٩﴾

El spuse: “Eu voi merge către Domnul meu, iar El mă va călăuzi.

رَبِّ هَبْ لِى مِنَ ٱلصَّٰلِحِينَ ﴿١٠٠﴾

Domnul meu! Dăruieşte-mi un fiu dintre cei drepţi”

فَبَشَّرْنَٰهُ بِغُلَٰمٍ حَلِيمٍۢ ﴿١٠١﴾

Atunci îi vestirăm un fecior blând,

فَلَمَّا بَلَغَ مَعَهُ ٱلسَّعْىَ قَالَ يَٰبُنَىَّ إِنِّىٓ أَرَىٰ فِى ٱلْمَنَامِ أَنِّىٓ أَذْبَحُكَ فَٱنظُرْ مَاذَا تَرَىٰ ۚ قَالَ يَٰٓأَبَتِ ٱفْعَلْ مَا تُؤْمَرُ ۖ سَتَجِدُنِىٓ إِن شَآءَ ٱللَّهُ مِنَ ٱلصَّٰبِرِينَ ﴿١٠٢﴾

Când ajunse să trudească alături de el, îi spuse: “O, fiul meu! Am văzut în vis că se făcea că te jertfeam. Cum vezi tu oare acest lucru?” El spuse: “O, tată! Fă ceea ce ţi s-a poruncit şi mă vei afla dintre cei răbdători, dacă Dumnezeu va voi!”

فَلَمَّآ أَسْلَمَا وَتَلَّهُۥ لِلْجَبِينِ ﴿١٠٣﴾

După ce amândoi s-au supus, iar Abraham s-a prosternat,

وَنَٰدَيْنَٰهُ أَن يَٰٓإِبْرَٰهِيمُ ﴿١٠٤﴾

Noi i-am strigat: “O, Abraham!

قَدْ صَدَّقْتَ ٱلرُّءْيَآ ۚ إِنَّا كَذَٰلِكَ نَجْزِى ٱلْمُحْسِنِينَ ﴿١٠٥﴾

Tu ai crezut vedenia. Astfel îi răsplătim Noi pe făptuitorii de bine.

إِنَّ هَٰذَا لَهُوَ ٱلْبَلَٰٓؤُاْ ٱلْمُبِينُ ﴿١٠٦﴾

Aceasta a fost încercarea cea fără de tăgadă.”

وَفَدَيْنَٰهُ بِذِبْحٍ عَظِيمٍۢ ﴿١٠٧﴾

Noi l-am răscumpărat printr-o jertfă măreaţa

وَتَرَكْنَا عَلَيْهِ فِى ٱلْءَاخِرِينَ ﴿١٠٨﴾

şi am lăsat amintirea sa în veac:

سَلَٰمٌ عَلَىٰٓ إِبْرَٰهِيمَ ﴿١٠٩﴾

“Pace lui Abraham!”

كَذَٰلِكَ نَجْزِى ٱلْمُحْسِنِينَ ﴿١١٠﴾

Astfel îi răsplătim Noi pe făptuitorii de bine.

إِنَّهُۥ مِنْ عِبَادِنَا ٱلْمُؤْمِنِينَ ﴿١١١﴾

El a fost dintre robii Noştri credincioşi.

وَبَشَّرْنَٰهُ بِإِسْحَٰقَ نَبِيًّۭا مِّنَ ٱلصَّٰلِحِينَ ﴿١١٢﴾

Noi i l-am vestit pe Isaac, un profet între cei drepţi.

وَبَٰرَكْنَا عَلَيْهِ وَعَلَىٰٓ إِسْحَٰقَ ۚ وَمِن ذُرِّيَّتِهِمَا مُحْسِنٌۭ وَظَالِمٌۭ لِّنَفْسِهِۦ مُبِينٌۭ ﴿١١٣﴾

Şi i-am binecuvântat pe el şi pe Isaac. Şi din seminţia lor a fost şi cel făptuitor de bine, precum şi cel nedrept cu sine în chip vădit.

وَلَقَدْ مَنَنَّا عَلَىٰ مُوسَىٰ وَهَٰرُونَ ﴿١١٤﴾

Noi am dăruit binele lui Moise şi lui Aaron şi

وَنَجَّيْنَٰهُمَا وَقَوْمَهُمَا مِنَ ٱلْكَرْبِ ٱلْعَظِيمِ ﴿١١٥﴾

i-am mântuit pe ei şi pe poporul lor de potopul cel mare.

وَنَصَرْنَٰهُمْ فَكَانُواْ هُمُ ٱلْغَٰلِبِينَ ﴿١١٦﴾

I-am ajutat şi ei au fost învingători.

وَءَاتَيْنَٰهُمَا ٱلْكِتَٰبَ ٱلْمُسْتَبِينَ ﴿١١٧﴾

Noi le-am dăruit Cartea cea desluşită

وَهَدَيْنَٰهُمَا ٱلصِّرَٰطَ ٱلْمُسْتَقِيمَ ﴿١١٨﴾

şi i-am călăuzit pe o Cale Dreaptă.

وَتَرَكْنَا عَلَيْهِمَا فِى ٱلْءَاخِرِينَ ﴿١١٩﴾

Şi am lăsat amintirea lor în veac:

سَلَٰمٌ عَلَىٰ مُوسَىٰ وَهَٰرُونَ ﴿١٢٠﴾

“Pace lui Moise şi lui Aaron!”

إِنَّا كَذَٰلِكَ نَجْزِى ٱلْمُحْسِنِينَ ﴿١٢١﴾

Astfel îi răsplătim Noi pe făptuitorii de bine,

إِنَّهُمَا مِنْ عِبَادِنَا ٱلْمُؤْمِنِينَ ﴿١٢٢﴾

Amândoi au fost dintre robii Noştri credincioşi.

وَإِنَّ إِلْيَاسَ لَمِنَ ٱلْمُرْسَلِينَ ﴿١٢٣﴾

Şi Elias a fost dintre cei trimişi.

إِذْ قَالَ لِقَوْمِهِۦٓ أَلَا تَتَّقُونَ ﴿١٢٤﴾

El spuse poporului său: “Nu vă este teamă de Dumnezeu?

أَتَدْعُونَ بَعْلًۭا وَتَذَرُونَ أَحْسَنَ ٱلْخَٰلِقِينَ ﴿١٢٥﴾

Îl chemaţi pe Baal şi îl părăsiţi pe bunul Creator,

ٱللَّهَ رَبَّكُمْ وَرَبَّ ءَابَآئِكُمُ ٱلْأَوَّلِينَ ﴿١٢٦﴾

pe Dumnezeu, Domnul vostru şi Domnul strămoşilor voştri dintâi?”

فَكَذَّبُوهُ فَإِنَّهُمْ لَمُحْضَرُونَ ﴿١٢٧﴾

Ei l-au socotit mincinos şi vor fi daţi osândei,

إِلَّا عِبَادَ ٱللَّهِ ٱلْمُخْلَصِينَ ﴿١٢٨﴾

afară de robii devotaţi lui Dumnezeu.

وَتَرَكْنَا عَلَيْهِ فِى ٱلْءَاخِرِينَ ﴿١٢٩﴾

Noi am lăsat amintirea sa în veac:

سَلَٰمٌ عَلَىٰٓ إِلْ يَاسِينَ ﴿١٣٠﴾

“Pace lui Elias!”

إِنَّا كَذَٰلِكَ نَجْزِى ٱلْمُحْسِنِينَ ﴿١٣١﴾

Astfel îi răsplătim pe făptuitorii de bine.

إِنَّهُۥ مِنْ عِبَادِنَا ٱلْمُؤْمِنِينَ ﴿١٣٢﴾

El a fost dintre robii Noştri credincioşi.

وَإِنَّ لُوطًۭا لَّمِنَ ٱلْمُرْسَلِينَ ﴿١٣٣﴾

Şi Lot a fost dintre cei trimişi.

إِذْ نَجَّيْنَٰهُ وَأَهْلَهُۥٓ أَجْمَعِينَ ﴿١٣٤﴾

Noi l-am mântuit pe el şi pe ai săi laolaltă,

إِلَّا عَجُوزًۭا فِى ٱلْغَٰبِرِينَ ﴿١٣٥﴾

afară de o bătrână ce a fost între cei rămaşi în urmă!

ثُمَّ دَمَّرْنَا ٱلْءَاخَرِينَ ﴿١٣٦﴾

Apoi i-au stârpit pe ceilalţi,

وَإِنَّكُمْ لَتَمُرُّونَ عَلَيْهِم مُّصْبِحِينَ ﴿١٣٧﴾

iar voi treceţi peste ei dimineaţa

وَبِٱلَّيْلِ ۗ أَفَلَا تَعْقِلُونَ ﴿١٣٨﴾

şi noaptea. Oare nu pricepeţi?

وَإِنَّ يُونُسَ لَمِنَ ٱلْمُرْسَلِينَ ﴿١٣٩﴾

Şi Iona a fost dintre cei trimişi.

إِذْ أَبَقَ إِلَى ٱلْفُلْكِ ٱلْمَشْحُونِ ﴿١٤٠﴾

El a fugit la corabia încărcată,

فَسَاهَمَ فَكَانَ مِنَ ٱلْمُدْحَضِينَ ﴿١٤١﴾

apoi a tras la sorţi, şi a fost dintre cei sortiţi pieirii.

فَٱلْتَقَمَهُ ٱلْحُوتُ وَهُوَ مُلِيمٌۭ ﴿١٤٢﴾

Peştele l-a înghiţit pe când se dojenea pe sine.

فَلَوْلَآ أَنَّهُۥ كَانَ مِنَ ٱلْمُسَبِّحِينَ ﴿١٤٣﴾

Dacă nu ar fi fost printre cei care preamăresc,

لَلَبِثَ فِى بَطْنِهِۦٓ إِلَىٰ يَوْمِ يُبْعَثُونَ ﴿١٤٤﴾

ar fi rămas în pântecele lui până în Ziua Învierii.

۞ فَنَبَذْنَٰهُ بِٱلْعَرَآءِ وَهُوَ سَقِيمٌۭ ﴿١٤٥﴾

Noi l-am aruncat apoi bolnav pe ţărmul gol

وَأَنۢبَتْنَا عَلَيْهِ شَجَرَةًۭ مِّن يَقْطِينٍۢ ﴿١٤٦﴾

şi am făcut să crească asupra lui un copac de Yaqtin.

وَأَرْسَلْنَٰهُ إِلَىٰ مِاْئَةِ أَلْفٍ أَوْ يَزِيدُونَ ﴿١٤٧﴾

Noi l-am trimis apoi la o sută de mii de oameni ori chiar mai mulţi.

فَـَٔامَنُواْ فَمَتَّعْنَٰهُمْ إِلَىٰ حِينٍۢ ﴿١٤٨﴾

Ei au crezut şi Noi le-am dăruit bucurii o vreme.

فَٱسْتَفْتِهِمْ أَلِرَبِّكَ ٱلْبَنَاتُ وَلَهُمُ ٱلْبَنُونَ ﴿١٤٩﴾

“Domnul tău are fiice, pe când ei au fii?

أَمْ خَلَقْنَا ٱلْمَلَٰٓئِكَةَ إِنَٰثًۭا وَهُمْ شَٰهِدُونَ ﴿١٥٠﴾

Am creat, sub ochii lor, îngerii-femei?”

أَلَآ إِنَّهُم مِّنْ إِفْكِهِمْ لَيَقُولُونَ ﴿١٥١﴾

Vor spune oare în nemernicia lor:

وَلَدَ ٱللَّهُ وَإِنَّهُمْ لَكَٰذِبُونَ ﴿١٥٢﴾

“Dumnezeu a odrăslit!...” Da, sunt mincinoşi!

أَصْطَفَى ٱلْبَنَاتِ عَلَى ٱلْبَنِينَ ﴿١٥٣﴾

El a ales fiicele înaintea fiilor?

مَا لَكُمْ كَيْفَ تَحْكُمُونَ ﴿١٥٤﴾

“Ce aveţi? Cum judecaţi?

أَفَلَا تَذَكَّرُونَ ﴿١٥٥﴾

Nu chibzuiţi deloc?

أَمْ لَكُمْ سُلْطَٰنٌۭ مُّبِينٌۭ ﴿١٥٦﴾

Ori poate aveţi vreo împuternicire desluşită?

فَأْتُواْ بِكِتَٰبِكُمْ إِن كُنتُمْ صَٰدِقِينَ ﴿١٥٧﴾

Veniţi cu Cartea voastră, dacă spuneţi adevărul!”

وَجَعَلُواْ بَيْنَهُۥ وَبَيْنَ ٱلْجِنَّةِ نَسَبًۭا ۚ وَلَقَدْ عَلِمَتِ ٱلْجِنَّةُ إِنَّهُمْ لَمُحْضَرُونَ ﴿١٥٨﴾

Ei au făcut între El şi ginni o înrudire, însă nu ştiu că ginni vor fi şi ei aduşi înaintea Lui?

سُبْحَٰنَ ٱللَّهِ عَمَّا يَصِفُونَ ﴿١٥٩﴾

Mărire lui Dumnezeu peste ceea ce-şi închipuie ei,

إِلَّا عِبَادَ ٱللَّهِ ٱلْمُخْلَصِينَ ﴿١٦٠﴾

afară de robii lui Dumnezeu cei curaţi.

فَإِنَّكُمْ وَمَا تَعْبُدُونَ ﴿١٦١﴾

Nici voi şi nici cei la care vă închinaţi

مَآ أَنتُمْ عَلَيْهِ بِفَٰتِنِينَ ﴿١٦٢﴾

nu veţi ispiti pe nimeni,

إِلَّا مَنْ هُوَ صَالِ ٱلْجَحِيمِ ﴿١٦٣﴾

ci numai pe cel care va fi azvârlit în Iad.

وَمَا مِنَّآ إِلَّا لَهُۥ مَقَامٌۭ مَّعْلُومٌۭ ﴿١٦٤﴾

“Nu este nimeni dintre noi care să nu aibă un loc cunoscut.

وَإِنَّا لَنَحْنُ ٱلصَّآفُّونَ ﴿١٦٥﴾

Noi suntem cei aşezaţi în rânduri.

وَإِنَّا لَنَحْنُ ٱلْمُسَبِّحُونَ ﴿١٦٦﴾

Noi suntem cei care Îl preamărim.”

وَإِن كَانُواْ لَيَقُولُونَ ﴿١٦٧﴾

Ei au să spună:

لَوْ أَنَّ عِندَنَا ذِكْرًۭا مِّنَ ٱلْأَوَّلِينَ ﴿١٦٨﴾

“Dacă am fi avut o amintire de la cei dintâi,

لَكُنَّا عِبَادَ ٱللَّهِ ٱلْمُخْلَصِينَ ﴿١٦٩﴾

am fi fost robii lui Dumnezeu cei devotaţi.”

فَكَفَرُواْ بِهِۦ ۖ فَسَوْفَ يَعْلَمُونَ ﴿١٧٠﴾

Ei nu au crezut în El, însă vor afla curând!

وَلَقَدْ سَبَقَتْ كَلِمَتُنَا لِعِبَادِنَا ٱلْمُرْسَلِينَ ﴿١٧١﴾

Cuvântul Nostru a mers înainte la robii Noştri trimişi.

إِنَّهُمْ لَهُمُ ٱلْمَنصُورُونَ ﴿١٧٢﴾

Şi ei vor fi cei ajutaţi,

وَإِنَّ جُندَنَا لَهُمُ ٱلْغَٰلِبُونَ ﴿١٧٣﴾

şi oştirea noastră va învinge pentru ei.

فَتَوَلَّ عَنْهُمْ حَتَّىٰ حِينٍۢ ﴿١٧٤﴾

Întoarce-le spatele o vreme!

وَأَبْصِرْهُمْ فَسَوْفَ يُبْصِرُونَ ﴿١٧٥﴾

Uită-te la ei, căci şi ei se vor uita curând...

أَفَبِعَذَابِنَا يَسْتَعْجِلُونَ ﴿١٧٦﴾

Caută să grăbească osânda Noastră?

فَإِذَا نَزَلَ بِسَاحَتِهِمْ فَسَآءَ صَبَاحُ ٱلْمُنذَرِينَ ﴿١٧٧﴾

Când se va coborî în curtea lor va fi o dimineaţă rea pentru cei cărora li s-a predicat!

وَتَوَلَّ عَنْهُمْ حَتَّىٰ حِينٍۢ ﴿١٧٨﴾

Întoarce-le spatele o vreme!

وَأَبْصِرْ فَسَوْفَ يُبْصِرُونَ ﴿١٧٩﴾

Uită-te la ei, căci şi ei se vor uita curând...

سُبْحَٰنَ رَبِّكَ رَبِّ ٱلْعِزَّةِ عَمَّا يَصِفُونَ ﴿١٨٠﴾

Mărire Domnului tău, Domnul Puterii asupra a ceea ce-şi închipuie ei!

وَسَلَٰمٌ عَلَى ٱلْمُرْسَلِينَ ﴿١٨١﴾

Pace trimişilor!

وَٱلْحَمْدُ لِلَّهِ رَبِّ ٱلْعَٰلَمِينَ ﴿١٨٢﴾

Laudă lui Dumnezeu, Domnul lumilor!